Stresul și hormonii de stres vs “hormonii fericirii”

În era vitezei, stresul a devenit din păcate o parte din viața multora dintre noi. Deși se manifestă diferit de la persoană la persoană, el are de cele mai multe ori efecte negative nu doar asupra stării mentale, ci și asupra corpului. Există însă și cazuri în care stresul este un lucru benefic, favorizând randamentul și eficiența.

Stresul acut, cea mai des întâlnită formă de stres la nivel mondial, se poate transformă în stres cronic, dacă nu este gestionat adecvat. Este important să înțelegem această reacție a corpului și să învățăm cum să îi facem față. Stresul cronic poate avea efecte nefaste asupra psihicului și asupra corpului nostru. De aceea, vom discuta în acest articol despre hormonii de stres și așa-numiții hormoni ai “fericirii”, pentru a înțelege cum putem echilibra lucrurile.

Stresul nu are o definiție clară și concisă, fiind un fenomen foarte complex și supus unui studiu continuu. Însă, dacă ne gândim la stările pe care le trăim, stresul poate fi descris ca reacția corpului la diverse situații pe care le percepem, pe bună dreptate sau nu, ca fiind amenințătoare.

În momentul în care creierul uman percepe un factor că fiind o amenințare, hipotalamusul, o regiune minusculă de la baza creierului, declanșează în corpul nostru un sistem de alarmă.

Astfel, printr-un mix de semnale nervoase și hormonale, acest sistem determină glandele suprarenale, situate deasupra rinichilor, să elibereze un val de hormoni de stres: adrenalină, norepinefrină și cortizol.

În ciuda renumelui lor negativ, hormonii de stres sunt benefici, întrucât permit creierului să aibă reacții care ne pot maximiza șansele de supraviețuire în fața unui pericol real. Însă orice exces dăunează și poate face ravagii în organismul nostru. Iar în contextul actual, în care suntem asaltați de mult mai mulți stimuli decât odinioară, iar viața noastră a devenit extrem de agitată, stările de stres ajung adeseori să ne copleșească.

• Adrenalina, cunoscută și sub denumirea de epinefrină, este secretată de glandele suprarenale și este responsabilă de reacțiile noastre în condiții de stres puternic. Adrenalina crește ritmul cardiac și crește tensiunea arterială și poate duce la transpirația palmelor.
• Norepinefrina sau noradrenalina are un rol asemănător cu cel al adrenalinei, fiind neurotransmițătorul care transmite sistemului nervos al creierului mesajul cu privire la ce trebuie să facem într-o situație de criză. Norepinefrina provoacă reacții rapide ale corpului, cum ar fi dilatarea pupilelor, care permite ca în ochi să pătrundă mai multă lumină, astfel încât să putem vedea mai bine în jur.
• Cortizolul este responsabil pentru menținerea sănătății și a comunicării adecvate între fiecare celulă din organism. Comparativ cu celelalte tipuri de hormoni, cortizolul nu este eliberat imediat de către glandele suprarenale, ci în decurs de câteva minute. El reduce, de asemenea, funcțiile care ar fi neesențiale sau dăunătoare într-o situație de luptă sau de fugă, alterând de pildă răspunsurile sistemului imunitar și suprimând sistemul digestiv, sistemul reproducător și procesele de creștere. Acest lucru permite corpului să dedice mai multă energie și să-și concentreze forțele pentru a ne ajuta să scăpăm de amenințarea cu care ne confruntăm.

Deși hormonii de stres sunt benefici corpului nostru, cantitățile în care tindem să îi eliminăm în prezent nu sunt deloc sănătoase și pot conduce la o serie de afecțiuni grave. În general, când pericolul trece, corpul se relaxează și nivelul hormonilor se reglează.

Însă atunci când ajungem să percepem un simplu e-mail sau culoarea roșie a semaforului drept o amenințare, când intervine stresul cronic, cantitățile de hormoni de stres produse de glandele suprarenale pot sta la baza următoarelor afecțiuni medicale:

• Probleme de somn (insomnie, trezire noaptea, stare de oboseală dimineața)
• Dureri de cap
• Probleme digestive
• Dezechilibru hormonal
• Anxietate și depresie
• Glicemie și problemele metabolice (inclusiv poftă de zahăr, sindromul metabolic, PCOS și diabet)
• Creștere în greutate
• Scăderea memoriei, a concentrării și a puterii de voință
• Dezechilibre ale sistemului imunitar, care duc la infecții mai frecvente, reactivarea virușilor vechi, alergii, inflamații și chiar boli autoimune
• Alzheimer și boli de inimă

Pentru a evita situațiile în care stresul ne afectează viața în mod constant, este important să învățăm modalități sănătoase de a face față factorilor care îl declanșează.

Pentru a funcționa normal, corpul produce și hormoni care ne influențează starea de spirit într-un mod pozitiv. Într-o terminologie nu tocmai medicală, ei sunt descriși drept hormonii “fericirii” și, asemenea hormonilor de stres, au un rol important în organismul nostru:

• Dopamina, cunoscut ca hormonul „stării de bine”, este un neurotransmițător care este o parte importantă a sistemului de recompensă al creierului nostru. Este asociat cu senzații plăcute și intervine în numeroase procese, precum cel de învățare și memorare.
• Serotonina ne ajută să ne reglăm starea de spirit, precum și somnul, apetitul, digestia, capacitatea de învățare și memoria.
• Endorfinele sunt analgezicele naturale ale corpului nostru, ceea ce înseamnă că ne pot ajuta la reducerea durerii fizice, datorită proprietăților lor chimice similare cu morfina, care este folosită pentru ameliorarea durerii.

Pentru că vremurile și stilul nostru de viață constant agitat o impun, trebuie să avem o grijă sporită atât în ceea ce privește sănătatea noastră fizică și mentală deopotrivă. Stresul nu este un factor pe care să îl neglijăm, dar nici nu îl putem elimina întru totul. În schimb, putem reuși să-i minimizăm impactul negativ, învățând să-l gestionăm cât mai bine și apelând la câteva soluții punctuale.

Iată de pildă câteva metode care vă pot ajuta să reduceți impactul negativ al hormonilor de stres și să vă bucurați de o stare de spirit pozitivă:

• Mâncați sănătos și încercați să respectați un program de somn regulat
• Găsiți timp pentru a face zilnic câteva exerciții fizice
• Practicați tehnici de relaxare precum yoga, exerciții de respirație sau meditație
• Faceți-vă timp pentru hobby-uri, de exemplu citind, ascultând muzică sau vizionând o emisiune sau filmul dvs. preferat
• Încercați să delimitați viața personală de cea profesională și să reduceți din activitățile care nu sunt necesare
• Apelați la consiliere profesională, care vă poate ajuta să dezvoltați strategii specifice de coping pentru a gestiona stresul

E adevărat că factorii de mediu ne pot influența viața într-un mod negativ și e util să fim conștienți de impactul pe care hormonii de stres îl pot avea asupra organismului, însă e important să înțelegem că, de fapt, fericirea este sub controlul nostru: indiferent de situație, există o multitudine de soluții care ne pot ajuta să ne bucurăm de viață și să reducem nivelul hormonilor de stres, revenind la o stare de echilibru interior.